Colaborarea dintre Hilla si Bernd a inceput in 1959, la Staatliche Kunstakademie (Academia de Arta) in Dusseldorf, unde Hilla lucra in departamentul de fotografie. Bernd, care studiase pictura, litografia si tiparul la Staatliche Kunstakademie Stuttgart intre 1953 si 1956, studia tipografia la Dusseldorf in perioada 1957 si 1961.
Hilla, care intrase in contact cu fotografia inca din copilarie, a studiat fotografia pana in 1961, cand s-a casatorit cu Bernd. Dupa scoala, isi desfasoara ucenicia in fotografie in Posdam, sub coordonarea lui Walter Eichgrun, fiind pasionata de fotografia de arhitectura. Pregatirea in acest gen fotografic a fost esentiala in realizarea primei serii de fotografii, in complexul minier Alte Burg (Siegerland, Germania).
Hilla si Bernd Becher
Bernd Becher, nascut in regiunea Siegerland (Siegen), a fost fascinat decomplexele industriale de productie a otelului si de cartierele de locuinte ale muncitorilor. Bernd a inceput sa deseneze si sa picteze aceste cladiri civile si industriale, dar, dindu-si seama ca nu-si putea termina proiectul, deoarece multe dintre cladirile de interes erau demolate, a inceput sa le si fotografieze, pentru a le putea desena ulterior. In scurt timp a realizat ca fotografia este o procedura mai rapida si reda mai fidel detaliile.
Sotii Becher participa, in 1967, la Leverkusen Exhibit Konzeption (expozitie dedicata artei minimaliste si conceptuale). Cu aceasta ocazie fac cunostinta cu sculptorii minimalisti americani Carl Andre si Sol LeWitt. In anul urmator, verniseaza prima expozitie individuala, la Stadtisches Museum in Abteiberg, Monchengladbach, Germania.
Hilla si Bernd Becher
In 1975 au fost singurii europeni care au fost selectati sa participe la expozitia „New Topographics: Photographs of a Man-Altered Landscape”, organizata la centrul George Eastman House in Rochester.
In 1976 Bernd Becher a fost incadrat ca profesor de fotografie la Kunstakademie Dusseldorf, primul profesor de fotografie inregistrat oficial in Germania. Bernd conferentia iar sotia lui, Hilla lucra cu studentii. Printre studentii lor s-au numarat: Candida Hofer, Axel Hutte, Andreas Gursky, Thomas Ruff si Thomas Struth, nume importante in fotografia contemporana. Metoda lor pedagogica consta din familiarizarea studentilor cu toate formele de arta, dar practicarea sistematica a unei teme, pana la epuizarea ei. Imaginile trebuiau sa fie clare, linistite, obiective, nemanipulate.
Basic forms
(coperta)
Daca initial, Hilla si Bernd inramau fotografiile ca un singur cadru, ulterior au inramat separat fiecare imagine, creind si un aspect sculptural, in grupul de 9, 12 sau 15 fotografii. Aceasta forma de prezentare a fost recompensata cu premiul pentru sculptura la Bienala de la Venetia, 1990.
In 1996, sotii Becher initiaza o colaborare cu SK-Stiftung Kultur, Cologne, cu focalizare pe fotografia documentara, in scopul arhivarii si publicarii imaginilor de fotografie industriala.
Hilla si Bernd Becher primesc premiul Erasmus
In 2002 sotii Becher primesc premiul Erasmus.
Bergwerke und Hutten
(coperta)
In 2004 sotii Becher primesc premiul Hasselblad, fiind considerati „unii dintre cei mai influenti artisti ai vremii”.
In 22 iunie 2007, Bernd Becher decedeaza in Rostock, Germania.
Typologies
(coperta)
In 10 octombrie 2015, Hilla Becher decedeaza in Germania.
* * *
Colaborarea dintre Hilla si Bernd a fost una foarte speciala; ei stabileau toate aspectele fotografierii: locatia, negocierile cu proprietarii cladirilor, stabilirea parametrilor de expunere, imprimarea fotografiilor. Colaborarea dintre cei doi a fost atat de completa, incat si-au dezvoltat un stil vizual propriu, „becheresque”: abordarea frontala a subiectului, punctul de statie mai elevat, cu cadrari care sa elimine orice aspecte neesentiale si sa indeparteze elementele care ar putea eventual preciza data luarii cadrului. Centrul fotografiei era ocupuat de constructia propriuzisa, intr-un cadru mai strans. Lumina, intotdeauna naturala, era difuza si cu umbre putine, cei doi preferind fotografierea pe cer innorat, primavara si toamna.
Uneori, cand structurile industriale erau prea complexe, autorii decupau subiectul de interes pe care-l mareau la dimensiunea potrivita. Chiar daca lumina difuza producea fotografii fara contraste mari, imaginile realizate de Hilla si Bernd erau extrem de clare, deoarece autorii foloseau o camera Plaubel in format 13 x 18 cm, obiectiv puternic diafragmat si timpi lungi de expunere, in general 10 – 20 sec. Ca atare, toate elementele din cadru apareau clare, aproape tridimensionale, iesind parca din planul fotografiei. Familia Becher se concentra pe aspectele practice ale arhitecturii industriale. Desi fotografia de arhitectura a fost practicata de multi alti artisti, Hilla si Bernd aveau o abordare originala, in stil documentarist, cu subiectul situat central, lumina difuza, fara semne care ar putea permite incadrarea in timp si fara oameni sau activitati umane in cadru. De asemenea, prezentarea fotografiilor in grupuri de 9, 12 sau 15, permitea privitorului perceperea atat a fiecarui cadru, dar si a ansamblului de imagini.
Bernd Becher descria modalitatea de „tipologizare” ca o dorinta de a permite privotorului sa inteleaga ansamblul si sa poata identifica elementele distinctive. Artistii au fotografiat mai ales in Germania, dar si in Anglia, Scotia, Franta, Belgia, Luxemburg si SUA. In montajele lor s-au centrat pe structura industriala, amestecind imagini luate in diferite tari, pentru a atenua decoperirea locatiei, in schimb, a sublinia asemanarile.
Activitatea de documentare realizata de Bernd si Hilla Becher a contribuit substantial la recunoasterea publica a fotografiei ca forma de arta, alaturi de formele traditionale, precum pictura, sculptura, dansul, etc.
Familia Becher este cel mai bune cunoscuta pentru Typologien (tipologii) care documenteaza abandonarea si demolarea obiectivelor industriale ridicate in sec. XIX si inceputul sec. XX. Seriile lor, de fotografii alb-negru, cuprind fotografii ale fatadelor fabricilor, furnalelor, tancurilor de stocare a metanului, turnurilor de racire a apei, puturilor miniere si a altor structuri industriale. De-a lungul timpului, cei doi au realizat aproximativ 200 de colectii, fiecare cu 50 – 100 fotografii, pentru numeroase structuri.
In expozitiile lor, cei doi foloseau 9 pana la 15 fotografii, dispuse ca o matrice. In schimb, in albume, fotografiile din fiecare serie erau publicate cate una pe pagina, la aceeasi dimensiune.
Lucrarile sotilor Becher au fost asociate curentului artistic Spurensicherung, care prezenta fragmente de subiecte si marturii ale istoriei, prin care autorul regasea momente ale vietii sale. Acest curent artistic a fost prezentat intr-o expozitie organizata de custodele elvetian Harald Szeemann, 1972, sub titlul „Documenta 5” si sloganul „mitologii individuale”, unde au fost selectate si lucrari ale sotilor Becher.
Expozitii personale:
1963 Galerie Ruth Nohl, Siegen, Germania
1966 Staatliche Kunstakademie, Dusseldorf, Germania
1967 Industriebauten, 1830–1930, Die neue Sammlung—Staatliches Museum fur angewandte Kunst, Munich, Germania
1968 Stadtisches Museum, Abteiberg, Monchengladbach, Germania
1969 Anonyme Skulpturen, Stadtische Kunsthalle, Dusseldorf, Germania
1970 Moderna Museet, Stockholm, Suedia
1972 Sonnabend Gallery, New York, New York International Museum of Photography and Film, George Eastman House, Rochester, New York
1973 Galerie Konrad Fischer, Dusseldorf, Germania
1974 – 1975 Arts Council of Great Britain, London, Anglia, itineranta
1975 Fotografien, 1957–1975, Rheinisches Landesmuseum, Bonn, Germania
1978 Milwaukee Art Center, Milwaukee, Wisconsin
1981 Bernd und Hilla Becher, Stedelijk van Abbemuseum, Eindhoven Westfalisches Landesmuseum, Munster, Germania
1985 Forderturme, Museum Folkwang, Essen, Germania, itineranta
1986 Architekturmuseum, Basel, Elvetia
1989 Palais des Beaux-Arts, Brussels, Belgia
1991 Carpenter Center for the Visual Arts, Harvard University, Cambridge, Massachusetts
1994 Bernd und Hilla Becher: Industriearchitektur, Kunstsammlung der Ruhr-Universitat, Bochum, Germania
1995 Bernd und Hilla Becher: Typologien, Westfalisches Landesmuseum, Munster, Germania
1999 Bergwerke, Photographische Sammlung, SK-Stiftung Kultur, Cologne, Germania
2001 Fachwerkhauser, Museum fur Gegenwartskunst, Siegen, Germania
Expozitii de grup:
1969 Stadtisches Museum, Leverkusen, Germania
1970 Museum of Modern Art, New York, New York
1971 Stadtische Kunsthalle, Dusseldorf, Germania
1972 Documenta 5, Kassel, Germania
1974 Art Institute of Chicago, Chicago, Illinois Photokina, Cologne, Germania
1975 New Topographics: Photographs of a Man-Altered Landscape, International Center of Photography and Film, George Eastman House, Rochester, New York
1976 Centre d’Arts Plastique Contemporains, Bordeaux, Franta
1977 Documenta 6, Kassel, Germania si XIV Biennale, Sao Paulo, Brazilia
1978 Louisiana Museum, Humlebaeck, Danemarca, itineranta
1981 Absage an das Einzelbild, Fotografische Sammlung Museum Folkwang, Essen, Germania
1982 Documenta 7, Kassel, Germania
1983 Museum of Modern Art, New York, New York Solomon R. Guggenheim Museum, New York
1988 Centre National des Arts Plastiques, Paris, Franta, itineranta
1989 – 1990 Wilhelm Lehmbruck Museum, Duisburg, Germania
1990 XLIV Biennale, Venice, Italy The National Museum of Modern Art, Tokyo, Japonia
1991 Aus der Distanz, Kunstsammlung Nordrhein-Westfalen, Dusseldorf, Germania
1992 Photographie in der deutschen Gegenwartskunst, Museum Ludwig, Cologne, Germania, itineranta; Distanz und Nahe, Institut fur Auslandsbeziehungen, Stuttgart, Germania
1993 Deutsche Kunst mit Photographie, Deutsches Architekturmuseum, Frankfurt, Germania, itineranta
1997 Vergleichende Konzeptionen, Photographische Sammlung, SK-Stiftung Kultur, Cologne, Germania si Deutsche Fotografie: Macht eines Mediums, Kunst-und Ausstellungshalle der Bundesrepublik Deutschland, Bonn, Germania
2000 How You Look at It, Sprengel Museum, Hannover, Germania, itineranta.
Autor© Marian Gadea
octombrie, 2016
Sursa: Foto-Magazin.ro // www.fotomagazin.ro
No Comment