Simion Buia: Astrofotografia este un domeniu popular in Occident In Romania mai curand o preocupare de nisa. De ce?

Alex Conu: Si afara e tot o preocupare de nisa. Nu cred ca exista vreun loc in lume unde astrofotografia e mainstream. Diferenta majora intre ce se intampla aici si ce se intampla afara e atentia care e data domeniului. In Romania, de exemplu, se prefera sa se ilustreze stiri din domeniul astronomiei folosindu-se imagini ale astrofotografilor din alte parti ale lumii. Asta dupa ce toate publicatiile si agentiile de presa din Romania au fost instiintate de existenta astrofotografilor romani.

Un alt motiv pentru care astrofotografia nu e foarte populara in Romania e faptul ca nu e un hobby tocmai ieftin.

Si, din pacate, am mai constatat o cauza de-a lungul timpului. Lipsa curiozitatii. Sunt, parca, din ce in ce mai putini romani curiosi, din ce in ce mai putini romani care vor sa vada ce se intampla deasupra capetelor lor.

SB: Abordati doua genuri fotografice distincte: astrofotografia si moda. Ce va preocupa mai mult si in ce sens?

AC: Si nu doar asta. Ca hobby, fac si fotografie de aviatie (www.aeroconu.ro). Nu stiu daca pot sa zic ca ma preocupa un gen de fotografie mai mult ca cealalalt. Fac totul cu pasiune si nu simt ca lucrez in vreun fel. Fotografia de moda si publicitate finanteaza si inlesneste fotografia facuta strict din pasiune.

SB: Acum sa intram in amanunte: ce echipament e necesar pentru a fotografia „stelele si luna”…?

AC: O intrebare dificila. Practic, cerul se poate fotografia cu orice camera digitala existenta in momentul asta pe piata. Numai ca, anumite camere vor limita domeniile astrofotografiei in care vor aparea rezultatele frumoase. Se pot fotografia conjunctii sau meteori (daca avem noroc cu carul) folosind cea mai banala compacta existenta asezata pe o piatra. Daca vrem sa fotografiem nebuloase, galaxii sau comete, de exemplu, pretentiile cresc.

In primul rand, va fi nevoie de un DSLR. Cu cat mai avansat, cu atat mai bine, pentru ca avem nevoie de zgomot scazut la sensibilitate mare. Nu ne intereseaza un sistem performant de autofocus, nici o rafala cu 10 cadre pe secunda.

DSLR-urile “normale” au in fata cip-ului fotosensibil un filtru care taie din infrarosu. Din pacate pentru astrofotografi, acest filtru taie foarte mult si din lungimea de unda a Hidrogenului-alfa, lungime de unda in care emit foarte puternic majoritatea nebuloaselor de pe cer. Prin inlocuirea acestui filtru cu unul special pentru astrofotografie, ne transformam DSLR-ul obisnuit intr-o camera exceptionala pentru astrofotografie.

Canon fabrica o camera speciala pentru astrofotografie, 60Da, la care nu e nevoie sa mai facem aceasta modificare.

Pentru a putea fotografia cerul pe parcursul mai multor minute va fi nevoie de un dispozitiv care sa permita urmarirea miscarii aparente a boltii ceresti. Dispozitivul se cheama montura ecuatoriala.

Evident, orice astrofotograf va avea nevoie de un trepied cat mai stabil si de un declansator cu fir (un intervalometru ar fi ideal).

Cerul se poate fotografia folosind orice fel de obiectiv, pornind de la fisheye si ajungand pana la telescoape de mai multi metri focala. Alegerea obiectivelor/telescoapelor prin care fotografiem tine de domeniul astrofotografiei care ne atrage mai tare si, evident, de finantele de care dispunem.

SB: Cum se fotografiaza? Care sunt setarile aparatului foto? Unde e locatia ideala? In ce anotimp? Cate fotografii facem si la ce interval?

AC: E greu de dat setari universale. Fiecare domeniu al astrofotografiei e tratat diferit. Oricine e interesat de subiect, ar trebui sa stie ca, fara urmarirea miscarii aparente a cerului, nu vom putea expune mai mult de 12 secunde fara ca stelele sa iasa miscate in cadru. Vorbesc, acum, despre cazul in care fotografiem cu un obiectiv de 50mm pe o camera cu senzor full frame. Daca focala scade, timpul maxim de expunere pentru ca stelele sa iasa puncte va creste. Respectiv, daca focala creste, timpul de expunere maxim scade. De fapt, nu recomand cuiva sa fotografieze cerul, fara urmarire, folosind obiective mai lungi de 50mm.

Daca, in fotografierea Soarelui (neaparat cu filtru special destinat acestui scop), folosim timpi scurti de expunere (de ordinul a 1/1000s), la fotografia nocturna timpii de expunere cresc. Timpul maxim de expunere pentru cerul nocturn e dat de calitatea cerului de la locul fotografierii. Din mijlocul orasului, probabil nu vom putea fotografia cerul mai mult de 5 secunde la ISO 800 si diafragma 4. Daca ne deplasam in zone fara poluare luminoasa, putem ajunge pana la minute bune de expunere (10-15 minute si chiar mai mult).

Locatia ideala e departe de luminile oraselor. Va recomand cu caldura Muntii Lotrului/Cindrel, Muntii Vladeasa, Muntii Rodnei sau Muntii Macin. Dupa cum vedeti, va pun sa mergeti pe munte. Atmosfera e mai transparenta la altitudine, iar poluarea luminoasa lipseste aproape cu desavarsire.

Nu exista limitari in ceea ce priveste anotimpul. Anumite obiecte, insa, se pot fotografia numai intr-un singur anotimp. Am fotografiat cerul la temperaturi intre +42 si -24 de grade Celsius. Fiindca tot a venit vorba de temperaturi, din arsenalul astrofotografului nu trebuie sa lipseasca hainele groase.

SB: Cat si cum editati imaginile? Va invit sa ne prezentati un workflow, cu printscreen-urile aferente.

AC: La fel cum am spus mai devreme, depinde de ce anume fotografiez. Va voi detalia, mai jos, pasii pe care ii parcurg pentru obtinerea unei fotografii frumoase cu o nebuloasa sau galaxie.

Avem un workflow specific. Mai intai, se fac mai multe fotografii ale obiectului dorit, folosind acelasi timp de expunere si acelasi ISO. Apoi, cu capacul pus pe obiectiv, se mai fac cateva fotografii (ideal ar fi un numar patrat perfect cat mai mare de expuneri) pastrand setarile de mai devreme, inclusiv temperatura mediului ambiant. Aceste imagini negre vor contine numai zgomot.

Apoi, din fiecare imagine a obiectului fotografiat, se va scadea media imaginilor negre. Exista soft-uri care fac aceste operatii automat si va recomand Deep Sky Stacker (DSS) pentru asta. Imaginile rezultate in urma aplicarii algoritmului de mai devreme, se aliniaza stea peste stea folosind DSS sau alt soft dedicat. Apoi, imaginile aliniate sunt supuse unor operatii matematice automate pe care prefer sa nu le descriu pentru a nu speria cititorii. Nu va ingrijorati! DSS se va ocupa si de asta. Folosind aceasta tehnica de achizitie si suprapunere a imaginilor vom obtine, in final, o fotografie cu zgomot mult mai redus ca in cadrele originale.

Apoi, imaginea rezultata (un tiff pe 32 de biti) merge intr-un soft de editare specific astrofotografiei. Va recomand PixInsight. Ar fi extrem de complicat sa descriu ce se intampla in soft-ul asta, fara a face un tutorial video si nu am timpul necesar pentru asta. Ca idee generala, se aplica diversi algoritmi de procesare pentru a scoate toata informatia ce se ascunde in acea imagine. Exista diverse rutine pentru reducerea zgomotului, pentru uniformizarea fondului cerului, pentru calibrarea culorilor sau pentru scoaterea detaliilor din lumini si umbre. Aceasta e, poate, faza postprocesarii care dureaza cel mai mult, uneori intinzandu-se pe mai multe zile. Eu, cel putin, editez numai atunci cand am starea necesara fiindca implica multa atentie si concentrare.

Odata terminata postprocesarea in soft-urile mai inainte amintite, mai fac mici corectii de culoare si saturatie in Photoshop.

SB: Pentru dumneavoastra astrofotografia este un proiect personal? Sau de business? Se vand bine fotografiile astro? Unde, cui?

AC: Nu pot spune ca e un business. E un hobby, e un fel de fotografie care ma bucura foarte, foarte tare. E modul meu de a arata oamenilor chestii de care nu au habar ca exista.

Mai vand, din cand in cand, astrofotografie. De cele mai multe ori, catre persoane care vor sa-si decoreze casa. De asemenea, astrofotografii de-ale mele se vand drept carti postale in cateva planetarii din afara Romaniei.

SB: Va ganditi sa organizati in curand o expozitie foto astrala?…

AC: Cel mai probabil, pana la finalul anului, voi organiza o expozitie de fotografie astronomica. Inca nu am nimic stabilit, dar voi anunta imediat ce am ceva sigur. Intre timp, va invit sa stati cu ochii pe astrographist.com.