Simion Buia: Prin ce se diferenţiază sistemul de print inkjet – cunoscut de la Epson, Canon, HP – faţă de Lambda?

Marcel Eremia: Diferenţa este esenţială. Lambda este un echipament de laborator foto de mari dimensiuni care foloseşte tehnologia tradiţională de expunere a materialelor fotosensibile (sensibile la lumină) şi apoi de developare a lor (revelator + fixator + spălare) intr-un proces chimic RA4. Adică foloseşte procedeul tradiţional de obţinere a fotografiilor în minilaboratoare. Această tehnologie este singura care „tipăreşte” în ton continuu, fără puncte de raster, ducând la rezoluţii aparente de 4000 (patru mii) de dpi. Dacă cineva are curiozitatea să se uite cu o lupă la printurile Lambda nu va vedea nici un punct de raster, pentru că de fapt nu există. De aici rezultă degradeuri şi detalii extrem de fin reproduse, incomparabile cu celelalte tehnologii. Toate celelalte tehnologii de printare, inclusiv cea inkjet, lucrează cu puncte de tipar, mai mici sau mai mari, vizibile câteodată chiar si cu ochiul liber, în special în zonele cu tonuri deschise sau zonele cu fontă plină.

SB: Ce tipuri și dimensiuni de hârtii foto aveți?

ME: Această tehnologie implică utilizarea de materiale fotosensibile, adică acelea care se voalează la lumină, deci trebuie prelucrate într-un mediu total lipsit de lumină. Ca tipuri utilizate mai des, există:

– hârtia mată (atunci când se doreşte evitarea oricăror surprize legate de reflexii nedorite ale luminii de la o fereastră sau de la spot-uri),

– hârtia lucioasă (atunci când se doreşte evidenţierea unor culori puternice, cu impact vizual puternic),

– hârtia metalică (atunci când se doreşte obţinerea unor culori deosebite, extrem de saturate -de exemplu peisaje, sau atunci când se fotografiază obiecte metalice -ceasuri, bijuterii, maşini, etc, urmărindu-se obţinerea metalizării lor naturale).

Pentru situaţii mai deosebite, care implică o iluminare din spate, se poate folosi renumitul duratrans (este un film de casetă luminoasă cu spatele alb-lăptos) sau duraclear (un film de casetă luminoasă cu suport transparent, ca un diafilm).

Toate materialele vin în role de diverse lăţimi însă noi folosim, pentru că au cea mai bună eficienţă la încadrarea pe lăţimea rolei, cele de 127cm lăţime. Lungimea unei fotografii nu este limitată decât de lungimea rolei, adică de 50 de metri!

SB: Care sunt prețurile pentru print alb-negru și/sau color?

ME: Procesul de developare chimic pe care-l utilizăm este procesul RA4, un proces color. Astfel, inclusiv printarea alb-negru se face tot cu acest proces color, iar pentru ca imaginile să fie neutre, fișierele trebuie să aibă pentru fiecare pixel conținut, valori RGB egale, de exemplu R100, G100, B100. Lucrând pe dimensiuni destul de mari, preţurile sunt calculate pe metru pătrat. Preţul maxim pentru hârtia mată sau lucioasă este de 30 de euro + tva pentru un metru pătrat atunci când se comandă până în 2 mp, acesta coborând la 25 de euro/mp + tva pentru cantităţi comandate între 2-5 mp şi coborând chiar sub 16 euro/mp pentru cantităţi mult mai mari (noi lucrăm şi pentru industria publicităţii). pentru cașerare pe diverse materiale, prețurile sunt variabile în funcție de material, încadrarea pe placa inițială și alte accesorii.

SB: Cum se procedează dacă se dorește printarea la AME design?

ME: Pentru cei care au mai printat cel puţin o dată la noi, cu siguranţă au trecut deja prin iniţierea propriu-zisă ce ţine de cunoașterea modalității de verificare a fişierelor (dimensiuni, rezoluţie, control detalii, culoare, etc) precum şi de specificul materialelor noastre sau de aplicaţia propriu-zisă dorită (doar print sau caşerare pe foam, dibond, etc sau aplicarea de rame, gen „pictură pe canvas” sau doar rame obişnuite). Pentru clienţii noi, preferăm să avem la început o discuţie mai amplă, foarte detaliată despre toate cele de mai sus, pentru ca acesta să înţeleagă procesul şi să vadă ce uşor poate deţine controlul aspectului final (detalii, culori, etc) chiar dacă nu se dă nici măcar un cm de print. Avem mulţi clienţi din ţară cu care nu ne-am văzut niciodată, însă în urma explicaţiilor primite, calibrându-şi monitorul, pot anticipa rezultatul final fără probleme. Fişierele se trimit prin Internet, preferabil format tif, convertite deja la profilele noastre (în funcție de materialul pe care se printează), profile descărcate de pe pagina de web a firmei noastre www.amedesign.ro

SB: Cum e cu Colormanagement-ul? Pentru ce este bun, unde se aplică și cu ce efect?

ME: Managementul de culoare este parte a lanţului de prelucrare a fişierului si de printare a lui pe diverse echipamente. Chiar şi dacă se dorește afişarea doar pe un monitor sau doar se distribuie imaginea pe web (pe blog, rețele sociale, etc), tot este nevoie de o gestiune corectă a culorii, a profilelor de culoare de intrare şi destinație. Este dificil de sintetizat în câteva cuvinte rolul acestei importante verigi, aceste subiecte putând face obiectul multor ore de seminarii, în funcție de dorința de aprofundare a domeniului. Pe scurt, profilele de culoare descriu un anumit spaţiu de culoare, astfel încât acele numere de la 1 la 255 ale fiecărui canal RGB primesc un sens real, raportat la un spaţiu de culoare ce descrie modul cum omul vizualizează lumina. Fiecare spaţiu are o anumită „dimensiune” iar în procesul de trecere de la un spaţiu sau altul există posibilitatea ca unele culori să nu fie reproductibile în spațiul destinație. Există astfel necesitatea de controla modalitatea de convertire a acelor culori precum şi a rezultatului propriu-zis. În plus, datorită faptului că noi „vedem” culoarea doar dacă există lumină, caracteristicile acesteia influenţează major percepția culorii. Din aceste cauze rolul unui sistem de gestiune al culorii este esenţial. Monitorul calibrat (pentru a „citi” culoarea în mod corect), folosirea profilelor de culoare în mod corect dar şi calitatea luminii ambientale în care vizualizăm fişierul sau printul final, toate au rolul lor bine definit.

SB: Ce se întâmplă cu această goană după megapixeli a clienților/cumpărătorilor, dar și a industriei foto? De câți megapixeli avem nevoie pentru a printa în format 10×15 cm, A4, A3 si A2?

ME: O opinie mai mult sau mai puțin avizată a unuia sau altuia (în special pe blog-uri, forumuri de discuții sau rețele sociale) + tehnicile persuasive ale departamentelor de marketing ale marilor producători de aparate foto pot face ca mulţi să aibă această impresie că rezoluţia unui aparat foto este cel mai important aspect al unui echipament. Nimic mai fals pentru majoritatea utilizatorilor. Majoritatea imaginilor create de marea masă a fotografilor nu sunt mărite la mai mult de 1m x 1,5m. Ba mai mult, o rezoluţie foarte mare a unui cadru (de exemplu peste 30Mpixeli) poate constitui o îngreunare a fluxului de lucru pe care îl au în mod normal şi evident o mărire a costurilor de procesare. De la mărirea numărul de carduri sau hard-disk-uri de stocare sau a capacităţii lor la achiziţia unor calculatoare mai puternice care să poată compensa timpul suplimentar de procesare pentru fişierele mult mai mari. În plus, fotografierea cu aparate de rezoluţie foarte mare necesită o îmbunătățire şi a tehnicilor de fotografiere de până acum pentru stabilizarea mai bună a aparatului, pentru a beneficia cu adevărat de rezoluțiile din dotarea aparatului. Poate cel mai mare avantaj pentru utilizatorii de rând este doar faptul că o imagine de o anumită rezoluție, să zicem 12 MPixeli, realizată prin redimensionarea de la o rezoluție nativă mai mare este mai bună decât una de aceeași rezoluție de la alt aparat dar care are această rezoluție de 12 MPixeli ca valoare maximă permisă. Însă acest lucru necesită o prelucrare atentă (orice redimensionare implică folosirea unui filtru de clarificare a imaginii USM) și nu știu câți dintre fotografii amatori (adică cei care nu trăiesc din fotografie) ar da bani în plus pentru această ”facilitate” oferită și și-ar pierde mult mai mult timp la procesare.

Testul de bază pentru a vedea inutilitatea punerii pe primul loc a acestei caracteristici se poate face foarte simplu, răspunzând astfel și la întrebarea cea mai des pusă de către clienții noștrii: ”Cât de mare trebuie să fie rezoluția fișierului pentru ca printul să arate ok?” Pentru tehnologia de printare Lambda, testul este foarte simplu. Se mărește imaginea dorită la dimensiunile dorite/estimate (de exemplu 1m x 1,5m) și se fixează rezoluția la 200ppi, chiar dacă acest fapt implică adăugarea de alți pixeli, interpolați. Imaginea astfel dimensionată se va vizualiza la un factor de zoom de 50% (ceea ce corespunde unei mărimi aproximativ identice ca și a printului final). Dacă ceea ce se vede pe ecran din punctul de vedere al detaliilor, zgomotului, rezoluției este ok atunci și printul va fi ok. Doar în acest mod de vizualizare se pot curăța eventualele scame de pe senzor sau se poate aplica un filtru de claritate USM. Practic, mergând pe acest mod de verificare și ulterior confirmat de printarea propriu-zisă, s-a constatat că și dintr-o cameră de 4 MPixeli (având însă o optică bună) s-a putut printa o fotografie de 1,5m x 1m cu rezultate foarte bune. Este evident că dintr-o cameră de 12 MPixeli (nici nu se mai fabrică DSLR-uri cu rezoluții așa ”mici”) se pot face printuri de dimensiuni și mai mari. Pentru formatele menționate, în tehnologie fotografică este suficient un fișier obținut (dacă vorbim doar de rezoluție) și dintr-un … smartphone.

Pentru alte tehnologii de printare lucrurile se schimbă pentru că și rezoluția de printare necesară a echipamentelor este mai mare, în plus ele tipărind cu puncte de raster și atunci formula de mai sus nu se mai aplică, dar tot nu se justifică rezoluții mai mari de 20MPixeli pentru majoritatea fotografilor. Mai importante sunt optica folosită, gama dinamică a aparatului și zgomotul de imagine dat de senzorul aparatului. Din punctul meu de vedere, parametrul ”rezoluția camerelor foto” este un parametru mult prea speculat și denaturat de către departamentele de marketing ale producătorilor de aparate foto.

SB: De ce ați recomanda unui fotograf care dorește să printeze o fotografie (sau mai multe) să apeleze la firma AME design?

ME: În primul rând datorită calității printului, a tehnologiei propriu-zise. Aspectul general extrem de plăcut al printului realizat în tehnologie fotografică este dat de spațiul de culoare reprodus, un spațiu foarte echilibrat și mare, dar și de omogenitatea culorilor indiferent de unghiul sub care este vizualizată fotografia printată, neexistând reflexii diferite în funcție de nuanța de culoare folosită. În al doilea rând datorită profesionalismului echipei de vânzare și de producție care găsesc soluțiile optime finale din punct de vedere al costului dar și al pachetului de know-how transmis către client pentru a putea controla procesul și a anticipa exact rezultatul final.

SB: Ati vorbit ca un adevarat profesionist.